Modificare Una dintre problemele de actualitate care pare sa ia amploare mai ales în randul celor tineri este supraalimentarea si obezitatea.
Desi au început campanii cu caracter specific tocmai pentru a preveni un astfel de fenomen, educatia în acest sens pare sa stagneze.
O explicatie simpla o gasesc în confuzia tuturor de a nu sti ce „sfaturi” sa mai urmeze, la ce „seminarii ad-hoc” ale audio-vizualului sa mai participe, etc.
Avalansa de informatii de pe o zi pe alta pare sa nu faca altceva decat sa modifice si mai mult perceptia oamenilor asupra sanatatii lor. Stiati ca mancatul este asociat în subconstientul nostru cu nevoia de afectiune si de ocrotire?
Astfel ca, hranirea fara o ambianta tandra este o dezamagire care, daca se repeta mereu, poate dauna sanatatii.
Un alt lucru nespecificat si caruia nu i s-a acordat o importanta prea mare este nevoia, necesitatea noastra psihologica ce se reflecta în obiceiurile legate de actul mancarii.
Raufmann a fost cel care a clasificat alimentele potrivit implicatiilor lor psihice: – alimentele pozitive sunt cele care produc un sentiment de bunastare, cum este laptele; – alimentele care semnifica recompense sau multumiri sunt dulciurile; – alimentele cu actiune magica, care dau putere, forta, sunt carnatii si friptura la gratar; – alimentele care reflecta pozitia sociala sunt icrele negre, trufandalele, cafeaua, vinul.
Mancarea vine mai degraba ca o oportunitate de comunicare nefiind strict legata de nevoia de atentie afectuoasa. Ganditi-va ca mesele sunt produsul muncii a mai multor persoane si ca multi dintre noi optam sa mancam în compania altora de cele mai multe ori. Granita acestor „placeri de comunicare” sunt sterse adeseori fara a constientiza pericolul sanatatii. Dorinta de a manca devine una permanenta, iar cei care cad prada acestei capcane se vad confruntati cu probleme personale si conflicte, regreseaza catre trasaturi infantile, în încercarea de a-si depasi starile de jena si neplacere. Mancarea devine atunci o consolare pentru satisfacerea altor nevoi emotionale.
Atacul asupra numeroaselor cure de slabire sau cel putin tentative de a urma un astfel de regim par a fi ineficiente atata timp cat comportamentul instinctual- afectiv al persoanei în cauza nu se schimba. O analiza asupra acestor regimuri , tratamente, releva niste rezultate slabe, mai ales ca se ignora echilibrul placere-suferinta. Se remarca simptome de nervozitate, iritabilitate, oboseala si depresie în timpul acestor încercari de a remedia „problema” prin asa-zisele diete care apar continuu prin reviste, emisiuni TV sau care sunt preluate de la vecini, prieteni, cunoscuti..chiar si necunoscuti.
Analiza atenta a trasaturilor comportamentale specifice, împreuna cu implicatiile si motivatiile lor este indispensabila pentru tratarea afectiunii de acest gen. Factorii sociali par sa intervina de asemenea într-un mod agresiv în încercarea de a elimina tentatiile oferite de varietatea mancarurilor bogate în calorii. Cat de stapani putem fi pe noi? Cat de mult ne dorim acest lucru? Cum putem fi motivati în acest demers? O alternativa ce pare sa castige cat mai mult mentalitatea persoanelor ce întampina astfel de afectiuni este aplicarea unor terapii ce vizeaza corectarea comportamentului si a unor terapii de grup specific directionata.
Se dovedeste a fi mult mai utila în detrimentul tratamentelor medicamentoase care reduc pofta de mancare, dar care, din pacate, nu sunt de fiecare data eficiente.
Psihoterapia de sustinere vine ca o necesitate în completarea medicatiei, avandu-se în vedere atitudinea celui care solicita acest lucru, colaborarea medicinii interne cu psihoterapia aratand de fapt rezultatele concrete, reale ale unor minti si suflete ce-si doresc sanatate la obiect!