Cine nu-si doreste sa fie fericit? Nu cred ca exista pe lume vreo persoana care sa isi doreasca o poveste de viata trista, marcata de esecuri si dezamagiri. Stim oare sa fim fericiti? Din nefericire, realitatea demonstreaza ca nu prea stim de ce avem nevoie pentru a fi fericiti. Privim starea de fericire ca fiind ceva greu de atins pentru ca nu avem acei indicatori individuali care sa-i dea autenticitate. Ne uitam “peste gardul vecinilor” si devenim invidiosi atunci cand ii percepem ca fiind fericiti iar pe noi ne vedem ca pe niste paria ai norocului. Unii par a fi programati genetic pentru fericire in timp ce altii nu. Care sa fie secretul primilor? Faptul ca au reusit sa identifice acele ingrediente care dau culoare si plenitudine vietii lor, au invatat sa-si doresca si sa se bucure de ceea ce au deja. Fericirea este o stare sufleteasca, ceva imaterial, ceva ce nu poti cumpara de la magazinul din colt si, din pacate, nu are caracter permanent.
V-ati gandit vreodata de ce anume aveti nevoie, voi personal, pentru a fi fericiti? Concret! La maniera: am nevoie de …., de …., de …, si de …. Este cea mai simpla cale de a sti ca esti fericit ori de cate ori toate nevoile identificate sunt satisfacute… Exista totusi o conditie: criteriile alese trebuie sa fie realiste ceea ce inseamna ca ne cunoastem si limitele si potentialul personal. Retineti! La baza unei dezamagiri sta o amagire. Daca ai curajul sa privesti realitatea ta personala de undeva de sus – sa spunem un lift transparet – care sa te plaseze in postura de evaluator obiectiv, poti descoperi diferenta dintre iluzie si realitate.
Va adresez urmatoarea intrebare: daca peste noapte s-ar intampla o minune si v-ati transforma in cele mai fericite persoane, cum v-ati da seama de asta? Ce ar fi diferit? Si, care ar fi primul lucru care l-ati face in acel moment. Dar, urmatorul? *
Ca sa fi fericit ai nevoie sa te trezesti in fiecare dimineata, sa te bucuri de lumina zorilor, de vecinii pe care ii intalnesti in lift, de colegii de serviu, de o floare inflorita sau un parfum suav adica de acele lucruri marunte pe care, captivi in panza de paianjen a frustarilor personale, nu mai avem capacitatea sa le valorizam. Ca sa fi fericit trebuie sa sti sa-ti asumi fericirea si pentru aceasta este, cateodata, suficient sa constientizezi ca esti creatorul propriei realitatii si ca ai acces nerestrictionat la resursele care iti pot schimba destinul.
Daca zambiti, viata va va zambi si ea!
* Daca veti avea curiozitatea sa va adresati acesta intrebare de mai multe ori probabil ca veti conchide ca, la un moment dat, nu ati mai simti aceeasi stare. Sabotorii fericirii – gandurile negative, neincrederea si tendintele catre interpretativitate – te vor teleporta intr-o stare cu care esti, probabil, familiarizat deja.
Psihoterapeut Adriana Petrescu