Am fost placut surprinsa sa constat un interes deosebit pentru tema dezbatuta anul trecut, astfel incat continuitatea care se subintelegea s-a cerut a fi transpusa imperios, fara a mai astepta curiozitatea vreunui apropiat. Si pentru ca avalansa de replici vine din partea segmentului masculin (deloc surprinzator), tin a lamuri un aspect destul de important: nu am abordat cu vreo tinta anume tema „de ce inseala barbatii”, ci pur si simplu a fost un subiect dezbatut intr-un context cat se poate de real. Nu sunt avocatul nici-unei parti, specificand clar ca fenomenul este existent atat in dreptul segmentului masculin cat si in dreptul segmentului feminin. Si pentru a nu lasa curiozitatea domnilor sa ia amploare, iata ca de data aceasta abordam si viceversa: “de ce inseala femeile”.
Motivele, evident ca vin tot pe fondul unor necesitati de ordin afectiv, psihologic, alimentate insa de factori obiectivi care pot fi anihilati cu rabdare, intelegere, seriozitate si interventie. Desi a devenit un stereotip in ultima vreme sintagma „comunicarii”, ea ramane un element de baza al eficacitatii in rezolvarea deficitelor care apar pe o anumita latura.
In mod cert generalizarea este subiectiva si de aceea voi incerca sa punctez atat motive cat si categorii de femei care ajung a-si insela partenerii.
Un prim factor si poate cel mai intalnit ar fi lipsa afectiunii sau a aprecierii pe are femeia o resimte puternic, declansand frustrare, sentimente de vinovatie, apatie, o scadere a stimei de sine, etc. Multitudinea de roluri pe care si le asuma sau ii sunt rezervate de statutul social ii stirbesc femeii timpul pentru activitatile si „surprizele” de altadata ale partenerului. Acesta nu ii mai aloca decat „ordine” si reprosuri, uita in a face aprecieri multiplelor sarcini si roluri pe care femeia le inglobeaza. Atunci cand dorinta de a fi impreuna cu partenerul se transforma in ignoranta, atunci cand reprosurile au tendinta de a deveni jigniri, tentatia de a evada catre o atentie noua venita din partea unui alt barbat…este de inteles. Femeia isi doreste afectiune, atentie si apreciere, ii este necesara recunoasterea calitatilor ei, intarirea increderii in ea insasi.
Neatentia partenerului la aceste necesitati nu fac altceva decat sa sporeasca fuga catre un alt barbat care ofera tandrete, sprijin, intelegere, echilibru.
Lasitatea reprezinta un alt factor care impinge o anumita categorie de femei sa recurga la a-si insela partenerul. Caracterul duplicitar al acestor femei care evita confruntarile directe, practic comunicarea, fac o strategie excelenta de exit dintr-o relatie prin inselare. Abilitatile de ascundere sunt considerate a fi o masca pentru starile neplacute pe care le poate crea o despartire.
Monotonia este catalogata a fi inamicul oricarei relatii. De aceea creativitatea isi are un rol important intr-o relatie. Iata ca nu numai barbatii se pot plictisi, ci si femeile, care isi doresc deopotriva sa fie surprinse cu ceva nou permanent. Creativitatea nu presupune obligatoriu un buget la care, sunt convinsa, ca se gandesc majoritatea barbatilor. Ea poate consta in lucruri usor realizabile, precum o plimbare inopinata, o floare fara motiv sau ocazie speciala, complimente, chiar si inovatia pe plan sexual, surprize care bucura si arata interes pentru partenera. Plictiseala nu trebuie lasata sa se instaleze intr-un cuplu, ea aducand cu siguranta dorinta de ceva nou…cautarea aceluia care sa surprinda.
Poate ca veti recunoaste undeva in interior si razbunarea echivalenta cu „revansa” unei atitudini, dezamagiri care la un moment dat au tradat increderea femeii care nu a putut trece peste anumite lucruri, fapte, situatii si gaseste de cuviinta drept „pedeapsa” aceasta modalitate, de a insela, fara sa regrete ulterior. Exemplele pot fi intalnite in multe contexte: atunci cand partenerul flirteaza cu cea mai buna prietena a ta, cand iti uita ziua de nastere si iese cu colegii la o bere, etc. Este cunoscut orgoliul masculin in aceasta privinta, iar femeia..stie lucrul acesta!
Nu in ultimul rand mentionez motivul „model” pentru care femeile inseala si anume incurajarea sex-appeal-ului. L-am numit „model”, pentru ca pare sa ia amploare, mai ales in randul femeilor frumoase si potente financiar, cu standarde inalte, cu dorinta de a-si mentine o imagine adulata in ciuda trecerii anilor. Aceste femei sunt avide dupa o atentie permanenta a sexului opus care sa le alimenteze stima de sine. Nevoia de control asupra farmecului personal, a puterii de seductie substituie de fapt negarea varstei. Nu intamplator suntem martorii unei discrepante de varsta chiar si invers..femeia cu mult mai in varsta decat partenerul ei. Sa fie oare numai o incredere a sinelui sau o explicatie simpla la nivel de subconstient?
Chiar atunci cand barbatul sau femeia nu sunt constienti de impactul actelor pe care le savarsesc sau nu le savarsesc unul fata de altul, acestea modeleaza si transforma legatura lor, o creeaza si o recreeaza continuu. Relatiile amoroase nu sunt niciodata statice. Ele cresc sau se ofilesc in mod subtil, dar pana la capat, partenerii poarta responsabilitatea calitatilor sau deficitelor relatiei lor.
Infidelitatea este nu atat o solutie, cat un simptom care incearca „sa rezolve” dilemele interioare ale unuia sau altuia dintre parteneri. Aceasta cale s-a dovedit rar a fi eficace si chiar daca aparentele sunt salvate, ceva este distrus ireversibil, chiar si atunci cand partenerul continua sa ignore fenomenul.
psiholog Valentina Rotaru